MISTERELE NOPTII, de M.Eminescu, in cuvinte incrucisate

Între poezia lui Eminescu şi limba românească există afinităţi aşa de strânse, încât a încerca să le desfacem una de alta înseamnă aproape un sacrilegiu. Elena Văcărescu

ORIZONTAL : 1)Publicist şi animator al culturii, fondator al revistei „Familia” (Iosif, 1841-1907), care face să apară poezia în 1866, alături de alte poezii de debut ale lui Eminescu – Nocturnul eminescian se înscrie pe orbita unei linişti romantice, ca prilej pentru destăinuiri: Iar doi... cântă-n plângeri,/ Plâng în noapte dureros (sing.). 2) Om matur – Preferat, aşa cum pentru poet este motivul nopţii, ce traduce setea pentru solitudine lunară. 3)Suferinţele celor care îşi petrec noaptea cu inimi suspinânde (fig.) – Localitate în Elveţia – Introducere în literatură! 4) Despre fiinţe cu inimi în plăcere: Cântu-i mistic le..., / Cântu-i blînd, încetinel – Fire. 5) Ţepe!– Destinul nu este acelaşi pentru toţi: Unui lumea i-..., / Iar pe altul îl botează / Cu-a lui rouă de plânsori. 6) Refren din cântecele populare olteneşti – Semne, cele de armonie ale versurilor şi de figuri plastice pe care le lasă poezia de debut a lui Eminescu – Spicuim din drama Ştefan cel tânăr: Din ceruri de luminã m-am coborât în..., / Unde alerg ca spaima nebun, bolnav, tãcut, / Cu fruntea înfieratã, ca îngerul cãzut. 7) Şi din Glossă: Viitorul şi trecutul / Sunt a filei două feţe, / Vede 'n... începutul / Cine ştie să le 'nveţe – Ceea ce constituie principalul, ca de exemplu în poezie, valoarea sa artistică (pl.). 8) Pe lângă visare, constanta poeziei nocturne e luna, ale cărei raze Mi le torc, mi le-mpreună / Pentru-... viitor (sing.) – Când de-o sete sufletească / E cuprinsă fata mică - / A dormit cu ea alături / Ca doi... de turturică (Pajul Cupidon). 9) Fostă baltă în jud. Dolj – Din S'a dus amorul: ... un vis misterios / Şi blând din cale-afară, / Şi prea era de tot frumos / De-au trebuit să piară – Localitate în S.U.A (Kentucky). 10)Lumina difuză a nopţii, când totul pare diafan, incită la trăiri intense: Câte inime râzânde, / Dar pe câte suspinânde /... delasă-ncetinel! – Notă dominantă – Rece! – Literă greacă. 11) Care se află în stare de veghe, precum cel îndrăgostit, când din stele auroase / Noaptea vine-ncetişor – Privitor la stele auroase. 12) Din balada Serdariu : De-... la tine - am venit, / Sã mã ştii, sã mã cunoşti,/ şi bine sã mã plãteşti / Cu aur nesocotit – În decorul selenar: Câte inimi în plăcere / Îi resaltă uşurel! / Dar pe câte... (masc.).

	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

VERTICAL: 1)Specific verii, cum e nocturnul cu euforia lui de dragoste– În strofa finală observăm expresia plastică a nefericirii: Iar pe... îl botează / Cu-a lui rouă de plânsori (fem.). 2) Dintr-altă capodoperă eminesciană,, Călin (file din poveste): Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt, / Flori albastre tremur' ... în văzduhul tămâiet(sing.) – Despre cei doi îngeri, care cântă-n..., / Plâng în noapte dureros. 3) Despre astrul nopţii: Două umbre, albicioase / Ca şi fulgii de ninsori, / Razele din alba... – Capabili – Poezia …-si urma cararea 'n codru. 4) Din Scrisoarea I : Astfel, într'a veciniciei noapte pururea adâncă, / Avem ..., avem raza, care tot mai ţine încă – A da la iveală misterele nopţii, oferind ambianţă şi sensibilitate. 5) Cal dobrogean–Subţiri, înalte, ca trilurile păsărilor – Afluent al Mureşului. 6) Liniştea nopţii se armonizează cu bucuria clipelor de dragoste: Într-un cuib de turturele / Ca şi fluturii de-... / Saltă Eros nebuneşte – Fiecare din diviziunile fundamentale în care se împart operele literare. 7) Personificarea, ca aceasta, e destinată să catifeleze momentele delirului romantic: Când pe stele aurie / Noaptea... uşurel – Sere! 8)Lac în Austria – O lume mirifică într-un cadru de farmec, vrajă şi vis configurează o atmosferă fantastică adecvată minunilor: Iar în norul de profume / Două suflete de flori / Le... -al nopţii mire / Cu fantastica-i şoptire, / Le resfiră, pînă mor. 9) Legãturã de rudenie prin alianţã, stabilitã între naşi şi fini – Persoana întâi – Boltă cu stele aurie. 10) Gheorghe Gheorghiu – Exuberantul Eros se furişează într-un cuib de turturele, pe care îl desmiardă, l-încălzeşte / Cu un vis de... dor –Stau în bloc! 11) Rănit sufleteşte – De exemplu, Blaj, numit de Eminescu „Roma-mică”.12) Noaptea, ca un adevărat paradis cu.a ei vise de amor – Finalul poezie e o cugetare pe un ton elegiac: Dar aşa ne e destinul, / Vitreg prea...

Dicţionar: UORS, ITE, ILA, AGIA, COE, OZD, IRR.

 

Prof. Nicolae Vicolov solutia

ALTE CAREURI CU EMINESCU

Consultarea textului

Când din stele auroase Noaptea vine-ncetişor, Cu-a ei umbre suspinânde, Cu-a ei silfe şopotinde Cu-a ei vise de amor; Câte inimi în plăcere Îi resaltă uşurel! Dar pe câte dureroase Cântu-i mistic le apasă, Cântu-i blând, încetinel. Două umbre, albicioase Ca şi fulgii de ninsori, Razele din alba lună Mi le torc, mi le-mpreună Pentru-ntregul viitor; Iar doi îngeri cântă-n plângeri, Plâng în noapte dureros, Şi se sting ca două stele, Care-n nuntă, uşurele, Se cunun căzânde jos.

Într-un cuib de turturele Ca şi fluturii de-uşor Saltă Eros nebuneşte, Îl desmiardă, l-încălzeşte Cu un vis de tainic dor; Iar în norul de profume Două suflete de flori Le desparte-al nopţii mire Cu fantastica-i şoptire, Le resfiră, până mor. Când pe stele aurie Noaptea doarme uşurel, Câte inime râzânde, Dar pe câte suspinânde Le delasă-ncetinel! Dar aşa ne e destinul, Vitreg prea adeseori, Unui lumea i-acordează, Iar pe altul îl botează Cu-a lui rouă de plânsori.

 Pe poet vapaia lunii il transpune intr-un alt nivel spiritual si-i dezvaluie tainele creatiei ca si zadarnicia vietii. Conceptia despre luna a lui Eminescu, ca o putere care invie ganduri si intuneca suferinte, isi are originea in cantul al VII-lea din Rig-Veda.Un sambure al acestei imagini transpare in Misterele noptii:

"Razele din alba luna
mi le-ntorc, mi le-mpreuna
pentru-ntregul viitor."

Astrul selenar in asociere cu toate celelalte elemente al cadrului natural, avand insa un rol privilegiat, contribuie la realizarea atmosferei de extaz si somnie, preferal eminesciana, careia este greu sa-i gasim un echivalent nu numai in poezia romana dar si in cea universala. Luna tuteleaza intrega fire si mai ales pe indragostiti: ea "varsa liniste si somn", da o stralucire halucinanta suprafetelor acvatice, raspandeste o pulbere argintie, afrodiziaca in aerul inmiresmat, vegheaza "bland" asupra cuplului amoros si "insenineaza" gandul si sufletul.

Solutia careului: Miradoniz

1 Z	2 A	3 N	4 A	5	6 B	7 U	8 L	9 G	10 A	11 R	12 I
2 A	R	I	P	I		N	A	L	T	A	N
3 P	E	M		A	B	I	A		A	U	T
4 A	N	I	I		A	T		R	T		I
5 D		C	A	S	T	E	L	E		R	N
6 A	S		R	A	R		A	T	R	A	S
7	C	R	A	P	A	T		R	O	Z	A
8 P	A	E		A	N	I	M	A	L	A
9 A	R	A	T		I	N	A	S		A	A
10 L	I		I	C		U	R	A	T		C
11 A	L	I	M	E	N	T	E		O	D	E
12 T	E	M	P	L	U		A	L	T	U	L